Şi eu sunt trist, enervat şi cad pe gânduri de multe ori. Nici mie nu-mi convin multe. Asta nu înseamnă că trebuie să ne complacem în ideea “mergem aşa, dacă aşa se face”.
“Mințim şi noi dacă alții mint.”
“Furăm şi noi dacă alții fură.”
“Inventăm şi noi vorbe despre alții.”
“Recuperăm şi noi taxe în UK fără să ne informăm, să vedem ce înseamnă, de fapt, recuperarea”.
Şi altele care țin de corectitudine şi integritate.
Sau cum e cu pupatul icoanelor. Îi întrebi pe oameni de ce le pupă şi ce s-a schimbat în jurul lor de când tot urmează astfel de tradiții dar nu au un răspuns pentru tine. Nu pot să zică “uite bă că de când le pup se trezesc politicienii şi nu mai fură”.
S-o credeți voi. DUMNEZEU VREA SĂ FIM OAMENI AI ACȚIUNII!
Şi totuşi mulți continuă să pună preț pe lucruri care ne-au dus din rău în mai rău. Rezultatele? Le vedem destul de clar în societate. Fiecare acțiune în parte are consecințele ei.
Şi nu m-ar deranja dacă ar merge la pupat. Fiecare cu convingerea lui. DAR DU-TE ŞI FĂ-ȚI DATORIA ŞI ÎN SOCIETATE! IEŞI DIN ZONA DE CONFORT!
Nu-mi convin multe. Asta nu înseamnă că trebuie să merg şi eu la pupat icoane. Prefer să fac ceva specific pentru oamenii din jur, că văd că ceva se schimbă. Îmi fac partea mea de OM.
Dacă nu-ți convine ce vezi în jurul tău, corupție şi aşa mai departe, te întreb: faci ceva în privința asta? Mă refer la ceva mai mult decât a comenta pe Facebook… că nu e nicio diferență între unul cu papagalul mare pe Facebook şi unul care se duce la pupat icoane. Cât timp nu faci ceva specific pentru societatea în care trăieşti (ceva oricât de mic, că dar din dar se face rai), cât timp nu te implici în nimic, eşti în aceeaşi oală cu mulți alții. Comentezi degeaba.
Ok. Consumă net şi aer, dar mai şi produ ceva. Că dă lumea faliment cu tine… şi când zic “lumea”, nu mă refer la afaceri, ci la SOCIETATEA ÎN CARE TU ŞI FAMILIA TA TRĂIȚI!
Nu prea are sens să te bagi în tot felul de discuții cu cei din jurul tău când nu acționezi în vreun fel, când te asemeni unui copac uscat din grădină, un copac care aşteaptă să fie eliminat.
Şi vă mai spun ceva: doar copacii uscați au timp să comenteze toată ziua viețile altora. Nici ei nu trăiesc, dar nici pe alții nu i-ar lăsa să trăiască.
